O listă a infracțiunilor eutanasiei în Europa
Decizia BBC2 de a transmite o sinucidere asistată este una deplorabilă iar documentarul, care trebuia să arate cât de diferit abordează ţările europene această problemă, a eşuat.
Peter Saunders pe blogul Cristian medical comment, subliniază strălucit faptul că BBC a lăsat în afara documentelor sale 20 de fapte importante care oferă un bun rezumat despre sinuciderea asistată şi eutanasia în Europa. Unele lucruri sunt pozitive ca de exemplu copleşitoarea înfrângere a lui Margo Macdonald, care vroia să legalizeze sinuciderea asistată şi eutanasia în Scoţia.
Unele informaţii chiar sunt tulburătoare: de exemplu decizia Curţii Europene cu privire la drepturile omului şi anume că sinuciderea este un drept uman.
Este o mică consolare faptul că statul nu are nici o obligaţie să ofere cetăţenilor mijloacele pentru a se sinucide, dar vom vedea cât timp durează această clauză într-o regiune lipsită de sens moral şi cu o medicină socializată. Acest lucru este foarte periculos deoarece dacă ceva aparent este bun, în statele social democrate precum cele europene sau precum America, în curând societatea va trebui să susţină aceaste fapte, oferind şi mijloacele de a le înfăptui.
Iată şi un fragment din articolul lui Saunder: aici ne sunt prezentate douăzeci de fapte pe careemisiunea nu ni le-a comunicat cu privire la sinuciderea asistată şi la eutanasie în Europa:
1. Sinuciderea asistată şi eutanasia sunt ilegale în orice ţară din Europa cu excepţia Belgiei, Luxemburgului, Elveţiei şi Olandei – doar patru din cele cincizeci de state suverane.
2. Proiectul de lege End of Life Assistance (Scoţia) al lui Bill Margo Macdonald, care ar fi dorit să legalizeze atât eutanasia cât şi sinuciderea asistată în Scoţia, a suferit o înfrângere zdrobitoare de 85:16 voturi în noiembrie anul trecut, deoarece MSP a fost convins că aceste „garanţii” nu erau sigure.
3. În 20 ianuarie 2011 Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (ECHR) a decis că, chiar dacă sinuciderea este un „drept uman”, statul nu are nici o obligaţie să pună cetăţenilor mijloacele necesare pentru sinucidere la dispoziţie.
4. În 25 ianuarie 2011 Senatul Francez a respins propunerea legalizării eutanasiei şi cea a sinuciderii asistate cu 170 voturi la 142. Francois Fillon, primul ministru al Franţei, a refuzat categoric această propunere.
5. Congresul Medical German, reprezentând medicii germani, a decis în data de 1 iunie 2011 să se opună sinuciderii asistate şi eutanasiei, ducând la o schimbare în directivele medicilor, care le va interzice participarea atât la eutanasie cât şi la sinuciderea asistată.
6. Folosirea de organe de la victimele eutanasiei este acum o procedură obişnuită în Belgia.
7. Cel puţin 300 de urne de incinerare cu resturi umane au fost aruncate în lacul Zürich, în apropiere de Dignitas, controversatul centru elveţian de sinucidere asistată.
8. Un studiu recent a constatat că în partea flamandă a Belgiei s-au descoperit că 66 din 208 cazuri de eutanasie , adică 32%, au avut loc în absenţa oricărei cereri sau consimţământ.
9. În Belgia aproape jumătate din cazurile de eutanasie nu sunt raportate Comitetului Federal de control şi evaluare. Cererile legale nu au fost îndeplinite în mai mare măsură în cazuri neraportate decât în cele raportate, iar cererea scrisă pentru eutanasie a fost absentă în 88% din cazuri.
10. Zeci de copii cu handicap au fost ucişi în cadrul protocolului Groningen din Olanda, în ciuda faptului că acest lucru este ilegal.
11. În 2006 Asociaţia medicală regală a Olandei a declarat că: „omul odată trecut de vârsta de 70 de ani şi obosit de viaţă are un motiv suficient de întemeiat pentru solicitarea eutanasiei”.
12. Mulţi dintre cei care au murit la facilitatea Dignitas nu au fost cu adevărat bolnavi. Ludwig Minelli, directorul, a ajutat oameni care au fost bolnavi cronic, care au avut deficienţe, depresivi sau slăbiţi să se sinucidă şi a sugerat că bolnavii în ultima fază ar putea consuma un cocktail letal de medicamente, chiar dacă sunt pe deplin sănătoşi.
13. Facilitatea Dignitas a fost nevoită să se mute din apartamentul de reşedinţă, după ce locatarii s-au plâns că trebuie să întâmpine saci cu organisme în ascensoare.
14. Jacques Attali, fostul preşedinte al Băncii Europene pentru reconstrucţie şi dezvoltare a spus: „Cu cât omul se îndreaptă mai mult spre vârsta de 60-65 de ani produce mai puţin şi consumă mai mult … eutanasia va fi unul dintre instrumentele esenţiale ale viitoarei societăţi”.
15. Aproape jumătate din asistentele belgiene de eutanasie au admis că omoară fără nici un consimţământ, în ciuda faptului că eutanasia involuntară este ilegală în Belgia, iar asistentele nu sunt autorizate nici măcar să practice eutanasia voluntară.
16. În 2007 aproximativ 10% din toate decesele din Olanda au fost conectate cu practicarea sedării terminale. Multe dintre acele decese au fost determinate de deshidratare, medicul seda pacientul şi îi oprea orice sursă de hidratare până survenea decesul, perioadă care de obicei durează 10-14 zile.
17. Soraya Wernli, o asistentă angajată la Dignitas în perioada 2003-2005, a acuzat organizatia ca fiind un “lanţ productiv de decese, preocupat doar de profit”.
18. În concordanţă cu un raport al Comitetului Select al Casei Lorzilor din 2005, o lege de tipul eutanasiei precum cea din Olanda ar atinge în Marea Britanie 13.000 de decese pe an.
19. Ducele Henri, monarhul Luxemburgului, s-a opus legii eutanasiei şi ca rezultat i s-a luat dreptul de veto.
20. Holocaustul Nazist a început în 1939 cu uciderea a 6.000 de copii cu deficienţe şi 70.000 de pacienţi din geriatrie şi instituţiile psihiatrice. Leo Alexander, un psihiatru care a dat dovezi la Nürnberg în 1949 a spus: „totul a început cu o schimbare subtilă în accentul pus pe atitudinea medicilor. A început cu o atitudine, de bază în mişcarea eutanasiei, că există un astfel de lucru, că o viaţă nu merita să fie trăită. Această atitudine în stadiile ei incipiente s-a referit doar la cei grav şi cronic bolnavi. Treptat sfera celor care urmează să fie incluşi în această categorie s-a lărgit, pentru a-i cuprinde pe cei care nu produc nimic pentru societate, ideologi nedoriţi, rasele nedorite şi într-un final toţi cei care erau de altă naţionalitate şi nu nemţi”.
Related Posts
About The Author
