DonațiiAjutați-ne cu o donație, prin PayPal sau transfer bancar!

Oare Dumnezeu iartă avortul?

Cu cât este păcătosul mai marea, cu atât este mai mare este Îndurarea lui Dumnezeu.
Jurnalul Sorei Faustina

 

Avortul este unul dintre cauzele primordiale de suferință în lume. Copilul din pântece suferă în tăcere iar mama suportă durerea, rușinea și vinovăția. O ironie crudă a avortului reprezintă faptul că numărul persoanelor implicate este de cel puțin două, apoi urmează suportarea tăcerii.O viață umană încetează să existe acolo unde cu doar câteva minute și secunde înainte tocmai se formase o persoană distinctă în pântece.

Totuși această crimă întunecată și lipsită de sens este întotdeauna iertată de Dumnezeu pentru aceia care caută îndurare.

 

”Încă dinainte de a te forma în pântece, te-am cunoscut.”

Ier.1:5

 

Viața umană trebuie respectată și protejată în md absolut din momentul concepției. Din prima clipă a a existenței sale, unei ființe umane trebuie să i se recunoască drepturile unei persoane – printre care există dreptul inviolabil la viață al fiecărei ființe inocente.

Avortul a semănat confuzie și agonie, pricinuind femeii răni de neșters. Este o violare directă a celei de-a cincea porunci, ”Să nu ucizi”.  Cruzimea particulară a avortului față de copilașii inocenți și față de mame depășește toate celelalte încălcări ale demnității vieții umane. Este un act de pângărire, de deformare și de ruptură, în mod literal și figurat. Iar consecințele avortului sunt simțite în pântecele mamei până la marginile societății. Nimeni nu rămâne neatins de avort.

 

”Oare Dumnezeu nu este mai dispus să ierte decât noi să ofensăm?”

Sf. Ecaterina de Siena

 

girl-3421489_640Calea vindecării și a iertării încep în mod diferit la multe femei. Multe se luptă cu acceptarea iertării și îndurării divine. Recunoașterii realității avortului este un pas fundamental pe calea vindecării. În fața pierderii incomensurabile sunt de așteptat sentimente de vină, frustrare și supărare. Totuși este nevoie de umilință și delicatețe pentru a depăși aceste blocaje pe calea iertării. O simplă conștientizare a iubirii și îndurării lui Dumnezeu va învinge în timp sentimentele de nevrednicie.

În 1995 Papa Ioan Paul al II-lea a oferit cuvinte de mângâiere, înțelegere și speranță în Evangelium Vitae. S-a adresat în mod direct femeilor care au avut un avort: ”Să nu cedați descurajării și să nu pierdeți speranța… Tatăl Îndurărilor este gata să vă dăruiască iertarea și pacea Lui în Sacramentul Reconcilierii. Aceluiași Tată și milei Sale puteți să-i încredințați copilul Dvs cu o speranță sigură.”

Atunci când sunteți descurajați, întoarceți-vă la Dumnezeu care dăruiește pace și iertare.

 

”Căci jugul meu este dulce și povara Mea ușoară.”

Mt.11:30

 

Povara grea a avortului nu poate fi trecută cu vederea; ea trebuie recunoscută și adusă înaintea lui Dumnezeu. Iertarea Lui oferă ocazia de a transforma suferința într-un angajament pentru viață, care va aduce roade în timp. Mamele care au experimentat pierderea unui copil prin avort, vor prețui cu atât mai mult viața. Aceste femei au ocazia să devină zi cu zi avocate neabătute ale vieții.

Papa Ioan Paul al II-lea a fost conștient în mod acut de rolul unic pe care femeile restabilite după avort îl au în lume: ”Voi puteți fi printre apărătoarele cele mai elocvente ale fiecărui drept la viață. Prin angajamentul vostru pentru viață, fie prin acceptarea nașterii altor copii sau prin primirea și îngrijirea celor care se află în mai mare nevoie a unei persoane apropiate, veți deveni promotoare ale unui nou mod de privire a vieții umane. Apărarea vieții arată diferit pentru fiecare persoană. Toți suntem chemați să purtăm această sarcină, însă femeile post-avort au o capacitate specială de a prețui și promova viața pe căi unice prin experiențele și circumstanțele lor.

 

Gânduri finale

 

Calea spre experiența iertării este unică pentru fiecare femeie. Totuși rolul lui Dumnezeu este indispensabil. Recunoașterea realității avortului și experiența unei păci profunde și durabile în Dumnezeu sunt legate laolaltă. Purtarea crucii după avort permite femeii să transforme sursa tristeții și a regretului adânc într-un mijloc de gratitudine, slujire față de alții și pace durabilă.

 

Resurse: recuperare după avort

Calea spre recuperare nu trebuie parcursă singură. Există multe organizații care ajută femeile să se confrunte și să treacă dincolo de trauma avortului:

 

Sursa: https://www.hli.org/resources/does-God-forgive-abortion/

Traducere cu permisiune: Asociația Darul Vieții