Primul tău zâmbet

Primul tau zâmbet …  eu nu îl voi vedea;
 primele tale cuvinte … eu nu le voi auzi;

Mâinile mele puternice nu se vor întinde
Pentru a ghida pașii tăi instabili,
Nu voi șopti cântece de leagăn când tu adormi.

Eu nu voi aştepta la poarta școlii
Sau nu voi privi cu mândrie o piesa despre Nașterea Domnului;
Nici o fotografie școlară nu va fi pe biroul meu;
Nu voi avea de cumpărat nici o rochiţă pentru prima împărtăşanie

 Cum ai fi arătat?
Drăguţă sau dolofană? … Inteligentă sau lentă?
Nu contează … Ai fi fost a mea.

Când ai murit nu te-au pus cu tandrețe într-un sicriu alb ca zăpada;
Nici familie sau prieteni nu s-au adunat
Pentru a spune La revedere;
Doar un om cu o mască
A fost partenerul tău; 
Numai o găleată de plastic
Era locul tău de odihnă;
Pe singura ta piatră de mormânt
Scria: „Deşeuri de clinică”

Nimeni nu îşi va aminti de tine…
Dar eu, da;
Nimeni nu-ţi va simţi lipsa…

Dar eu, da.