Avortifiantele

Cum a evoluat definiţia „concepţiei” şi de ce este important acest lucru?
Viitorul activităţii Pro-Life

Obiectivul curent al cercetării „reproductive” este de a găsi avortifiantul ideal – unul care să ucidă de fiecare dată copilul nenăscut, fără efecte secundare pentru femeie.

Acest accent asupra avortifiantelor, mai curând decât asupra contraceptivelor, a survenit din cauză că avortifiantele, în general, elimină sau reduc în mare măsură erorile utilizatorului, în timp ce contraceptivele, care întotdeauna se află sub controlul utilizatorului, au proporţii de eşec mult mai mari.

Cu alte cuvinte, avortifiantele sunt mult mai eficace pentru îndepărtarea sarcinii decât sunt contraceptivele în prevenirea lor. Ratele medii de eficienţă a utilizatorului de contraceptive orale, IUD, Norplant şi Depo-Provera sunt de aproximativ 98% şi ratele medii de eficienţă a utilizatorului prezervativelor masculine şi feminine, ale capei cervicale, diafragmelor şi bureţilor sunt numai de aproximativ 83% (vezi mai jos pentru metoda individuală şi procentele de eficacitate ale utilizatorului).           

Aceasta înseamnă că femeile îşi schimbă preferinţele de la avortul chirurgical la avortul chimic. Viitorul, în privinţa activităţii pro-life, se află nu atât în clinicile  avortului cât în interiorul şi exteriorul corporaţiilor farmaceutice majore. 

Cum a evoluat definiţia

În 1963, Departamentul SUA pentru Sănătate, Educaţie şi Bunăstare a definit „avortul” ca „toate măsurile care atentează la viabilitatea zigotului oricând, între momentul fertilizării şi desfăşurarea travaliului”[1].

Până la mijlocul anilor 1960, în mod universal, savanţii au menţionat că are loc concepţia în momentul fertilizării ovulului de către spermatozoid, undeva în trompa uterină. Dar, susţinătorii pro-avort şi cei ce promovează controlul populaţiei îşi au deja punctele de vedere în ceea ce priveşte schimbarea contraceptivului prin avortifiante pentru prevenirea naşterii şi cercetarea avortifiantelor continuă deja în Japonia şi în unele ţări europene.

Pentru a face avortifiantele acceptabile pentru femei şi pentru a împiedica legile proiectate pentru interzicerea avortului, susţinătorii pro-avort şi-au dat seama că trebuie să şteargă linia dintre acţiunea contraceptivă şi cea avortifiantă. 

Nu au putut face acest lucru doar prin schimbarea definiţiei de „concepţie” din fertilizare (unirea spermatozoidului şi ovulului) în implantare. Având în vedere noua definiţie a „concepţiei”, dacă un dispozitiv sau un medicament – cum ar fi IUD sau Depo-Provera – previne implantarea, atunci nu are loc un avort. Conform noii definiţii, avortul ar avea loc numai dacă o substanţă chimică sau un dispozitiv ar ucide un copil nenăscut care deja s-a implantat în endometrium-ul (de-a lungul ) uterului.

Susţinătorii pro-avort, prin continuarea agitaţiei pentru o schimbare a terminologiei, au cules rezultatele în 1965, când Colegiul American de Obstetrică şi Ginecologie (ACOG) a publicat primul său Buletin de Terminologie, afirmând că: „Concepţia este implantarea unui ovul fertilizat”. Acest subterfugiu semantic a avut ca rezultat în Buletin, inventarea a doi termeni eronaţi pentru avortul timpuriu: „contraceptivul post-concepţie” şi „controlul post-conceptiv al fertilităţii”[2].

Decepţia din partea corpului medical cu privire la definiţia de „concepţie” a coincis exact cu subaprecierea copilului nenăscut. Nici o schimbare în atitudine sau terminologie nu s-a bazat pe vreo descoperire revoluţionară în tehnologia sau cunoaşterea medicală. Schimbările s-au făcut pur şi simplu pentru a duce mai departe scopurile împotriva vieţii ale profesiei medicale şi ale susţinătorilor pro-avort.

Dr. J. Richard  Sosnowski, conducătorul Asociaţiei Sudice a Obstetricienilor şi Ginecologilor, un membru al grupului ACOG, a evidenţiat acestă strategie în mod clar, în cuvântarea sa prezidenţială din 1984:

„Nu socotesc excelent să se facă acrobaţii semantice în cadrul unei profesii… Mă deranjează în egală măsură faptul că, fără vreo dovadă ştiinţifică, pentru a valida schimbarea, definirea concepţiei ca penetrare spermică a ovulului s-a redefinit ca implantare a unui ovul fertilizat. Mi se pare că singurul motiv pentru aceasta a fost dilema produsă de posibilitatea că dispozitivele contraceptive intrauterine pot funcţiona ca avortifiante”[3].

Rezumatul schimbărilor

Tabela 3 prezintă în rezumat schimbările care au apărut în terminologia medicală, schimbări care sunt relevante pentru copilul abia conceput.

Cum funcţionează noile definiţii pentru a ucide copilaşii nenăscuţi

Noile definiţii (de după 1965) au implicaţii mult dincolo de domeniul avortifiantelor. Noii termeni reprezintă un limbaj „non-inclusiv” care exclude copii nenăscuţi de înainte de implantare. Noile definiţii vor deveni din ce în ce mai importante, în special dacă publicul şi susţinătorii pro-life le acceptă fără dispută.

Tabela 3

Schimbări în terminologia

referitoare la începutul vieţii             

Termen                        definiţie înainte                         definiţie după

                                     de 1965                                           1965

fertilizare              unire de spermă cu ovul          unităţi de spermă cu ovul  

concepţie              unire de spermă cu ovul          implantare (7-10 zile după

                                                                                fertilizare)

embrion                fiinţa umană de la prima           fiinţa umană după 

                             divizare de celule până la          implantare, până la 35-40

                              35-40 de zile după                    de zile după fertilizare

                             fertilizare

pre-embrion        (termen inexistent)                     ţesutul (non fiinţă umană)

                                                                               după fertilzare, înainte de

                                                                     implantare

Având în vedere noua terminologie, puţini oameni ar obiecta faţă de fertilizarea in vitro (IVF) unde fertilizarea are loc într-o eprubetă de laborator. Cel mai puţin perfectele blastocite (fiinţe umane în stadiu foarte precoce de dezvoltare) sunt pur şi simplu ignorate. Cui îi pasă dacă acestea sunt doar „pre-embrioni”?

Mai mult decât atât, nimănui nu-i pasă dacă „pre-embrionii” sunt cercetaţi experimental. Şi nimeni nu va protesta când, eventual, toţi „pre-embrionii” sunt reprezentaţi cu toate defectele de naştere cunoscute, având totuşi cea mai bună posibilitate de a-şi continua dezvoltarea. Marea agitaţie pentru selectarea genetică universală, cu puţin timp înainte de adevărata concepere va fi una dintre inevitabilele ramificaţii ale Proiectului de Genom Uman, care caută să alcătuiască o hartă a fiecărui cromozom uman şi citează fiecare defect posibil care se poate întâmpla fiinţelor umane.

Linia de bază

Având în vedere că dezbaterea asupra avortului se schimbă din vânzarea cu amănuntul a pruncuciderii chirurgicale în vânzarea en gros a substanţelor chimice de pruncucidere, susţinătorii pro-life trebuie să folosească termeni şi un limbaj precis şi stabil pe câmpul de luptă mereu schimbător. Aceştia din urmă nu pot permite un limbaj alunecos sau imprecis, căci confuzia şi nesiguranţa lucrează întotdeauna în avantajul susţinătorilor pro-avort.

În mod tradiţional, susţinătorii pro-life au susţinut că „viaţa începe în momentul concepţiei”.

In Curajoasa Lume Nouă a avorturilor mute şi a terminologiei schimbătoare, această afirmaţie, deşi este adevărată, nu este suficient de specifică pentru a se împotrivi terminologiei schimbătoare a forţelor împotriva vieţii.

Marea majoritate a copiilor nenăscuţi care mor de mâna practicanţilor de avort nu sunt ucişi prin maşini de vacuum sau chiurete ci prin injecţii şi pilule.

Cu scopul de a lupta pentru toţi copiii nenăscuţi, susţinătorii pro-life trebuie să declare ceea ce a fost întotdeauna adevărat, dar care acum este relevant în mod special: „viaţa începe o dată cu fertilizarea”!

Care este definiţia „avortifiantelor”?

Definiţia generală a „avortifiantului” este „un medicament sau agent care induce un avort”[4].

Un adevărat agent previne contracepţia prin una sau mai multe  dintre cele patru acţiuni specifice. Acestea pot fi:

*plasarea unei bariere mecanice active cum ar fi un prezervativ sau capă cervicală între spermă şi ovul pentru a preveni unirea lor;

*îngroşarea mucusului cervical;

*inhibarea ovulaţiei, prevenind prin aceasta eliberarea unui ovul matur şi

*blocarea trompei uterine sau vas deferens prin sterilizare sexuală.

Toate aceste mijloace previn crearea unei noi fiinţe umane.

Mai mult, un avortifiant distruge copilul nenăscut care tocmai a fost conceput. În funcţie de tipul avortifiantului, acest act ucigaş poate avea loc în mod teoretic în orice etapă a sarcinii, prin împiedicarea implantării blastocitului  (chiar fiinţa umană cea mai timpurie care se dezvoltă), prin uciderea copilului nenăscut la scurt timp după implantare sau prin uciderea copilului mai târziu în timpul sarcinii.

După cum se discută imediat, chiar definiţiile de „avort” şi „avortifiant” sunt  distruse prin manipulările susţinătorilor pro-avort proiectate să bruieze distincţia dintre adevăratele contraceptive şi avortifiante.   

[1]              Foaia Serviciului de Sănătate Publică nr. 1066, Departamentul de Sănătate, Educaţie şi Bunăstare al SUA, 1963, pag. 27

[2]              Colegiul American de Obstetrică şi Ginecologie, Buletin de Terminologie, „Termeni folosiţi in referirea la fetus”, Chicago: ACOG, sept. 1965

[3]              J. Richard Sosnowski, „Urmărirea profesionalismului : Am atins-o şi am înţeles-o?” Jurnalul American de Obstetrică şi Ginecologie, 15 sept. 1984, pag. 117

[4]              Benjamin Miller şi Claire Keane, Enciclopedie şi dicţionar de medicină, nutriţie şi sănătate generală, (Ediţia a treia) Philadelphia: W. B. Saunders Company, 1983

Sursa: „The Facts of Life”, de Brian Clowes, Human Life International

Traducere cu permisiune: Irina Kovacs