Metode de contracepție care sunt de fapt avortive!

Contraceptivele avortive conțin sute de compuşi chimici letali! S-a spus că cea mai mare sinceritate a omului se arată în timp de război. Acest lucru este adevărat, în mod special în războiul împotriva propriei fertilităţi. 

În prezent, se fac cercetări pe scară largă pentru un dispozitiv sofisticat de mai mult de 200 de activi sau potenţiali agenţi avortifianţi, care acoperă întregul alfabet de la corali moi alcynoceanici la extracte crude, apoase de zoapatle sau ZACE.

 După cum remarca un caricaturist, acum câţiva ani, oamenii de ştiinţă ale căror produşi au ucis copii nenăscuţi, mormăiau „Suntem ruinaţi!” , acum exclamă fericiţi „Suntem bogaţi!”.

La modul general, există două clase de avortifiante, aflate azi în cercetare. Primul tip include pastile şi dispozitive proiectate pentru a menţine permanent un anumit nivel de avortifiant în sistem şi pentru a ucide în mod repetat copii nenăscuţi prematuri înainte de implantare (fără ştirea femeii), cum ar fi pilulele de prevenire a naşterii (contraceptive orale), dispozitive intrauterine (IUD), Depo-Provera şi Norplant. Cel de-al doilea tip este folosit pentru a ucide copilul nenăscut despre care se ştie sau se presupune că există şi include pilulele de avort RU 486, „ca o dublură” a contraceptivelor orale („contracepţia de urgenţă”) şi combinaţia methotrexat/misoprostol.

Mai încolo se descriu avortifiantele cele mai pe larg folosite astăzi în lume.       

Avortifiantele aflate în prezent în cercetare

După cum am văzut mai sus, tendinţa cercetării în ce priveşte „planificarea familială” este orientată spre avortifiante pure. Din cele mai mult de 200 de avortifiante aflate în prezent sub cercetare, cele mai eficace includ IUD-urile care conţin progestin, inelele vaginale şi diafragmele care conţin steroid şi cremele doar cu progestin care pot fi întinse pe piele (cu alte cuvinte, un avortifiant – loţiune de piele)[1].

Recent a ieşit la iveală în mod special, un avortifiant ca fiind următorul susţinător al uciderii răspândite a copiilor nenăscuţi – combinaţia methotrexate/misoprostol, aflată sub investigaţia doctorului Richard U. Hausknecht de la Şcoala de Medicină Muntele Sinai şi fondată de Consiliul Populaţiei.

Această combinaţie medicamentoasă este 96 % letală pe timp de nouă săptămâni de sarcină. Mai întâi femeia primeşte o injecţie de methotrexat. Acest medicament inhibă creşterea şi diviziunea celulară şi interferează cu creşterea embrionului şi a placentei blocând asimilarea acidului folic absorbit (vitamina B). A fost folosit din 1985 pentru a elimina cu succes sarcinile ectopice şi tratarea cancerului, psoriazisului şi artritei reumatice.

Cinci până la şapte zile după injecţia cu methotrexat, femeia se întoarce la cabinetul practicantului de avort pentru un supozitor vaginal care conţine misoprostol (Cytotec) un medicament de ulcer care provoacă contracţii utrine. În două zile apar crampe şi sângerarea, urmată de avort, de obicei, acasă. Apoi femeia se întoarce la cabinetul practicantului pentru a patra oară pentru confirmarea sfârşitului sarcinii. La aproximativ zece la sută dintre cazuri este necesar un al doilea supozitor vaginal. Dacă şi acesta dă greş, se face un avort prin aspirare.    

    Atât methotrexate cât şi misoprostol au fost aprobate de „Administraţia hranei şi medicamentelor SUA” (FDA) în scopuri non-avortive. Nu mai este nevoie de nici o supervizare guvernamentală, căci orice medicament aprobat de FDA pentru orice utilizare, se poate folosi de către orice medic generalist licenţiat în orice scop, chiar dacă utilizarea lor „în afara etichetei” poate să le expună la susceptibilitate[2].

Efectele colaterale confirmate ale methotrexat-ului includ daune la nivelul ficatului şi la cel cromozomial, infertilitate, defecte la naştere, toxicitate a ficatului, cancer indus, convulsii, diaree, stomatite, severe dezordini la nivel sangvin, anomalii comportamentale, pneumonie, febră, tuse şi moarte. Efectele colaterale documentate ale misoprostol-ului (Cytotec) includ urticarii, crampe, hipermenoree (sângerare menstruală excesivă) , dezordini menstruale, greaţă, vomă şi severe dureri de cap[3].

Care sunt diferitele tipuri de pilule (contraceptive orale) şi cum funcţionează ele ?

Moduri generale de acţiune a contraceptivelor orale (Ocs):

(1) Suprimarea ovulaţiei. Când sistemul de reproducere feminin funcţionează normal, hipotalamusul (acea parte a creierului care conţine centri vitali de reglare autonomă) controlează secreţia hormonului care eliberează gonadotropină (GnRH), care avertizează glanda pituitară pentru a secreta hormonul luteinizant (LH), care la rândul său ajută ovulaţia şi coordonează eliberarea de estrogen şi progestin din ovare. Când o femeie ingerează pilule de prevenire a naşterii, acestea, literalmente, răstoarnă sistemul său reproductiv. Pilulele determină ovarele să menţină o înălţime stabilă a nivelului de estrogen şi/sau producţie de progestin, în funcţie de tipul şi de felul pilulei folosite. Astfel, corpul femeii este atras într-o activitate ca şi când ar fi în mod continuu în stare de sarcină. Hipotalamusul ajusteză acest înalt nivel de secreţie hormonală şi în fond închide producţia de GnRH.

De aceea, producţia de hormon luteinizant de către glanda pituitară, este de asemenea inhibată, iar ovulaţia fie încetează, fie este drastic restrânsă.

În timpul lunilor când ovulaţia este suprimată, modul de acţiune al pilulei de prevenire a naşterii este de natură contraceptivă.

(2) Efectele mucusului cervical. Contraceptivele orale cauzează de asemenea schimbări în ce priveşte consistenţa şi aciditatea mucusului cervical, făcând mai dificilă spermei penetrarea şi rezistenţa ei în cervix – un al doilea efect contraceptiv.

(3) Efecte endometrice. Cel de al treilea efect al contraceptivelor orale asupra corpului este acela de a cauza anumite schimbări în endometrium (de-a lungul uterului), făcând mai dificilă implantarea. Într-un ciclu în care nu s-a prevenit ovulaţia şi are loc fertilizarea, pilula cauzează „un avort silenţios”.

Acţiune dublă faţă de acţiune triplă

Cea mai mare parte dintre pilulele de „doză ridicată” pentru prevenirea naşterii funcţionau în principal prin inhibarea ovulaţiei şi prin afectarea mucusului cervical, iniţial, punându-le de două ori în funcţiune. Totuşi uneori apărea ovulaţia şi astfel vechile pilule, în acţiunea lor, erau ocazional avortifiante.

Toate pilulele mai noi de prevenire a naşterii, aflate pe piaţă în prezent, nu numai că adesea suprimă ovulaţia şi afectează mucusul cervical, ci ele mai fac imposibilă implantarea în uter de către fiinţa umană care se dezvoltă. Acest triplu mod de acţiune înseamnă că toate noile pilule de prevenire a naşterii acţionează, cel puţin un timp, ca avortifiante.

Tipurile de contraceptive orale

Privire de ansamblu. Trei clase generale de pilule de prevenire a naşterii sunt fabricate în SUA şi în alte ţări, fiind folosite la nivel mondial. Aceste sunt pilulele cu doză mare, pilulele cu doză scăzută şi „mini pilulele”.

Secţiunea ce urmează descrie aceste pilule şi modurile lor de acţiune. Pilulele cu doză mare.Corporaţia Searle Pharmaceuticals a realizat primul contraceptiv oral, Enovid, la sfârşitul anilor 1950.

În concordanţă cu strategia sa defensivă de urmărire ilegală, compania a testat pilulele pe femeile din Puerto Rico înainte ca, în 1961, să tragă concluzia că prezentau destulă securitate pentru a fi folosite de femeile din patrie[4].

Experimentarea pe femei străine este o tactică tipică a companiilor farmaceutice mari. Ele testează adesea substanţele chimice şi dispozitivele pentru prevenirea naşterii pe femeile sărace din ţările în curs de dezvoltare, astfel sunt mai uşor de acoperit orice greşeli sau probleme serioase de sănătate. Femeile sărace din ţările străine au puţine posibilităţi de salvare dacă li se distruge sănătatea sau le este afectată de aceste tipuri de testare. Aceasta din cauză că aceste companii aduc enorme cantităţi de bani patriei lor şi protestele împotriva programelor pot fi uşor suprimate de guvernatorii locali sau naţionali.

Enovid şi alte pilule cu doză mare, care în general au căzut în dizgraţie în Statele Unite, dar se folosesc încă pe scară largă în ţările în curs de dezvoltare, conţin de la 1 la 12 miligrame de progestin şi/sau 80 la 120 miligrame de estrogen, un hormon feminin natural. Acest nivel înalt de dozare are o varietate de efecte, incluzând tulburări de vedere, greaţă, creştere a greutăţii corporale, sângerări menstruale neregulate cu crampe, dureri de cap şi posibil cancer la sân[5].

Pilulele cu doză mare au iniţial acţiune dublă. Mecanismul lor primar suprimă producţia de gonadotropină şi din această cauză ovulaţia. Ele cauzează, de asemenea, schimbări în consistenţa şi aciditatea mucusului cervical, făcând mai dificilă penetrarea spermei şi viaţa sa în cervix. În cele din urmă, ocazional cauzează anumite schimbări în endometrium, făcând mai dificilă implantarea.

Dacă pilula de doză mare funcţionează prin acest mecanism, ea este un avortifiant când femeia trăieşte experienţa unei ovulaţii „spontane”. O astfel de ovulaţie se iveşte la aproximativ 1 la 12 % din toate ciclurile.

Începând de prin 1975, fabricanţii de pilule, drept reacţie la proasta publicitate în ceea ce priveşte severele efecte secundare ale pilulelor de doză mare, au scăzut în mod constant conţinutul de estrogen şi progestin din produşii lor.

Pilula de doză scăzută. Probabil – cel puţin în vest – „pilulele de doză mare” de altădată, au deschis calea noilor pilule „de doză scăzută”, avortifiantele. Ortho/Johnson&Johnson, G.D. Searle/Monsanto şi Syntex, cei trei fabricanţi majori de OCs  din SUA au retras în mod voluntar produsele lor cu „doză mare” de pe piaţa SUA în 1988, la sfatul FDA. Acestea au fost ultimele pilule disponibile comercial din Statele Unite conţinând mai mult de 50 micrograme estrogen[6].

Pilulele de doză scăzută care conţin de la 0,35 la 15 miligrame progestin sub formă de norethindrone, norgestrel, diacetat de ethyndiol sau acetat de norethindrone şi de la 0,7 la 2,0 micrograme de estrogen sub formă de estradiol ethinyl sau mestranol, o picătură uriaşă de potenţial estrogenic în comparaţie cu pilulele de doză mare[7].

Pilulele de doză scăzută acţionează în esenţă în acelaşi mod ca şi pilulele de doză mare. Totuşi, apare un procentaj mult mai mare de ovulaţie la femeile care folosesc pilulele de doză mică, datorită dozei mult mai scăzute de estrogen. Aceasta înseamnă că femeile care folosesc aceste pilule concep adesea şi pilulele de doză mică previn implantaţia noii vieţi umane, prin aceasta, acţionând de cele mai multe ori ca adevărate avortifiante. 

Mini-pilula. Oamenii de ştiinţă nu au menţionat mecanismul primar de acţiune al mini-pilulelor (pilule numai cu progestin), touşi femeile care le folosesc ovulează frecvent. De aceea, aceste pilule funcţionează iniţial ca şi avortifiante.

Se ştie că pilulele care conţin numai progestin alterează mucusul cervical. Ele interferează de asemenea cu implantarea prin afectarea endometrium-ului şi prin suprimarea ovulaţiei, la unele femei, prin reducerea prezenţei foliculei care stimulează hormonul (FSH).

Acest mecanism este confirmat de către FDA, care a afirmat că „pilulele contraceptive ce conţin doar progestin se ştie că alterează mucusul cervical, produc un efect progestinal asupra endometrium-ului, interferează cu implantaţia şi, la unele paciente, suprimă ovulaţia”[8]. Departamentul de Sănătate şi Servicii Umane (HHS), în articolul său din 1984 „Adevăruri despre contraceptivele orale” compară acţiunea pilulelor de doză mare cu mini-pilulele: „Este posibil ca femeile, care folosesc pilule combinate (estrogen sintetic şi progestin) să ovuleze. Atunci funcţionează alte mecanisme pentru a preveni sarcina. Ambele feluri de pilule subţiază mucusul cervical şi îl fac „neospitalier” pentru spermă, respingând intrarea în uter. În plus, se face dificilă implantarea pentru un ovul fertilizat, cauzând contracţii în tubul falopian şi în tractul uterului. Aceste acţiuni explică de ce mini-pilula funcţionează, având în vedere că, în general, nu suprimă ovulaţia (a fost adăugată sublinierea).

Fabricanţii de mini-pilule au acceptat acest mod de acţiune. De exemplu, Laboratoarele Syntex au anunţat că pilulele lor Norinyl conţinând numai progestin „…nu interferează cu ovulaţia… Se pare că afectează în aşa fel endometrium-ul încât un ovul fertilizat nu poate fi implantat”[9].

Cu alte cuvinte, pilula este acum un adevărat avortifiant care „previne naşterea” – nu un control contraceptiv, aşa cum s-a dorit iniţial, când se realizau primele contraceptive orale.

din The Facts of Life, de Brian Clowes, HLI

[1]              „Noi contraceptive”,United Press International, 3 august 1995. Vezi de asemenea Susane Aucott Ballagh şi col. „Un inel vaginal contraceptiv care eliberează acetat de norethindrone şi estradiol etinil”,Observatorul obstretric şi ginecologic, sept. 1995, pag. 607-610

[2]              Jane E. Brody, „Câştigurile metodei de avort prin folosirea a două medicamente, într-un studiu: noi mari implicaţii” New York Times, 31 aug. 1995, pag B1 şi B12

[3]              Farmacişti pentru viaţă internaţional. ”Noi medicamente de avort o ameniţare pentru sănătate”News release, 31 aug. 1995

[4]              Bogomir M. Kuhar, „Companiile farmaceutice: noii practicanţi de avort”, reprodus din Human Life International, Family Life, Front Royal, Virginia, 22630

[5]              Bogomir M. Kuhar, „Companiile farmaceutice: noii practicanţi de avort”, reprodus din Human Life International, Family Life, Front Royal, Virginia, 22630

[6]              Bogomir M. Kuhar, „Companiile farmaceutice: noii practicanţi de avort”, reprodus din Human Life International, Family Life, Front Royal, Virginia, 22630

[7]              Robert A Hatcher şi col., Tehnologia contraceptivă (ediţia 17 revizuită), New York Ardent Media Inc., 1998, tabela 19-1, „Potenţialul relativ al estrogenilor şi progestinelor în contraceptivele orale disponibile în prezent, reflectând dezbaterea în privinţa forţei progestinelor”, pag. 407

[8]              Registrul Federal, 41: 236, 7 dec. 1976, pag. 53.634

[9]              Stiri emise de United Press International în Cincinnati Post, 11 ian. 1973