Război împotriva sensurilor normative ale familiei
|Revoluția culturală din romanul lui Orwell 1984 și vremurile noastre
În romanul lui Orwell, Winston Smith, protagonistul se trezește într-o lume inumană pe care nu o poate recunoaște drept normală sau naturală. Obișnuit cu viața din Londra, înainte de Revoluție, Winston se confruntă acum cu noua lume rece a Fratelui Mare și se simte înstrăinat, înrobit și dezumanizat. Are amintiri vagi din copilărie, dar actuala sa viață ca angajat al guvernului în Ministerul Adevărului nu seamănă cu nimic din ce a trăit pănă acum.
Ameninţarea venită de la Crima Gândirii și Poliţia Gândirii l-au privat de libertățile fundamentale cum ar fi libertatea de exprimare și dreptul de a se căsători.
O nouă ordine mondială a revoluţionat tradițiile și a schimbat dramatic condiţia vieții umane: „El s-a simțit ca rătăcit prin pădurile de pe fundul mării, pierdut într-o lume monstruoasă în care el însuși era un monstru.” Revoluția Culturală în 1984 a transformat societatea prin intermediul a trei atacuri majore: atacul asupra familiei prin manipularea căsătoriei, distrugerea trecutului prin propagandă și dezintegrarea adevărului prin ingineria verbală. Revoluțiile politice, culturale şi sexuale – în 1984 precum și în 2014 – unde utilizează tehnicile care funcţionează în lumea lui Winston.
Winston trăiește necăsătorit, nu se bucură de o viață de familie, nu are nici o amintire clară a mamei sau a tatălui şi mențineo prietenie sau o idilă. Mama și tatăl său au dispărut misterios „într-una din primele mari epurări din anii cincizeci.” Partidul descurajează căsătoria şi familia prin Liga Tineretului Anti-Sex pentru ca prima prioritate a membrilor săi să fie cultivarea loialităţii faţă de partid. Aventura secretă dintre Winston şi Julia necesită minciuni elaborate și vicleşuguri pentru a ascunde povestea lor de dragoste interzisă de rețelele de spionaj sau tele-ecrane. Pentru cercurile din interior, clasa conducătoare și agenții săi publici pentru care nimic din trecut nu este venerabil sau stimat, căsătoria și-a pierdut statutul său cultural și natura sacră. Doar prolii primitivi, adică masele ignorante, efectuează aceste funcţii josnice de a naşte copii. Ființele umane au fost reduse la creaturi ale statului, mai degrabă decât tați și mame sau membri ai unei familii.
Winston lucrează la Ministerul Adevărului, care proclamă cele trei idei conducătoare ale partidului: RĂZBOIUL ESTE PACE, LIBERTATEA ESTE SCLAVIE, iar IGNORANŢA ESTE PUTERE, sloganuri repetate peste tot și în toată mass-media. Ministerul Adevărului distruge toate înregistrările istorice și îşi fabrică propria versiune a trecutului. În timp ce Partidul susţine că Oceania nu a format niciodată o alianță cu Eurasia, Winston îşi amintește că cele două națiuni au fost unite în urmă cu doar patru ani. Când Partidul se mândrește că a inventat avioanele, „El îşi aminteşte de avioane încă din copilărie. Dar nu poţi dovedi nimic. Nu a existat nici o dovadă.”, explică el în timpul procesului de deconstrucție a istoriei, care contrazice chiar şi amintirea vie a martorilor care au participat la evenimentele: „Atunci minciuna a trecut în istorie și a devenit adevăr.” Winston identifică tehnicile psihologice ale ideologiei de reinventare a istoriei pentru a se potrivi cu teoria politică și cu ordinea de zi a partidului – o metodă cunoscută sub numele de „controlul realităţii” sau „dublugândit“ care modifică trecutul pentru a controla viitorul și apoi manipulează prezentul pentru a recrea trecutul.
Winston trăiește într-o lume care sfidează adevărul și violează realitatea prin manipularea limbajului, tehnică cunoscută sub numele de inginerie verbală, care face parte din specialitatea „Nouvorbei” (limba oficială în Ocenia din romanul lui Orwell). Cuvintele virtute și viciu, moral și imoral, bine și rău, dispar și se nasc denumirile „ne-bun”, „plus-bun” și „doublubun.” Syme explică acest aspect de îndoctrinare la Winston: „În fiecare an rămânem cu tot mai puţine cuvinte și cu suma de cunoștințe din ce în ce mai mică.” Un vocabular mic înseamnă pierderea cunștințelor, un eșec în perceperea întregii realități și o minimalizare a emoțiilor. Scopul principal al Nouvorbei este acela de a amorţi mintea și de a desensibiliza.
Aceste tehnici și metode de îndoctrinare psihologică persistă în ideologiile care răzbună luptele din războaiele culturale ale anului 2014. Războiul împotriva sensurilor normative ale familiei și căsătoriei ignoră trecutul ca și cum acesta nu ar exista.
Un roman intitulat 2014 ar arăta același tipar – un guvern federal ce utilizează instanțele, școlile și mass-media pentru a tortura limbajul, logica și legea pentru propriile epurări – toate victimele avorturilor chirurgicale, ale abortivelor, ale eutanasiei, ale bolilor, divorțurilor și politicilor ideologice, victime ale căror vieți au devenit la fel de dezumanizate, brutalizate, și înstrăinate ca a lui Winston în romanul „1984“. Protestul său în numele sănătății mintale și al umanității răsună pentru toate ființele umane, din toate timpurile a căror demnitate rămâne violabilă.
Prelucrare articol: Oana Paraschiv
Sursa