O lege actuală și viabilă: Legea lui Dumnezeu!

Duminică, 27 octombrie 2013 a avut loc Sărbătoarea ‚Clubului select al celor cu inima curată’ la Parohia Sf. Maria Regina Păcii din Timișoara. Au fost invitați cei peste 30 de tineri care au depus angajamentul pentru castitate la evenimente anterioare în Parohie, toți simpatizanții mișcării împreună cu prietenii lor. Lider din partea Parohiei pentru această mișcare este Anda Sabău care coordonează întâlnirile lunare ale acestui grup.

După sf. Liturghie a avut loc un concert susținut de grupul coral-instrumental al tinerilor din Parohie, s-a vizionat un video cu Pam Stenzel (lider al mișcării pentru castitate în SUA) și s-a servit masa împreună.

Co-patroana mișcării, alături de Preacurata și Neprihănita Fecioara Maria este sf. Philomena, martiră din sec. IV.

Numele ei, compus din cuvintele ‚philia’ și ‚luminis’, înseamnă fiica luminii: ea a dorit să fie lumină pentru ceilalți, păstrându-şi fecioria. Abia în sec. XX s-a descoperit mormântul sfintei Philomena, martiră de 13 ani. Acolo a fost scrisă și istoria ei. Fiică de rege grec, a ajuns la Roma împreună cu tatăl ei, ca să-l convingă pe împăratul Romei Diocleţian să nu pornească război împotriva Greciei. Împăratul însă a vrut s-o ia de soţie și atunci ar fi renunțat la război. Sf. Philomena însă a refuzat spunând că ea deja s-a dăruit altui rege: lui Cristos! Împăratul Dioclețian a izbucnit în furie, a pus să fie bicuită, însă ea peste noapte a fost vindecată în mod miraculos. Apoi împăratul a poruncit să fie aruncată în Tibru cu o ancoră prinsă de gât. Însă lanțul ancorei s-a desfăcut și ea a scăpat. Văzând aceasta, împăratul a pus să fie omorâtă cu săgeți, însă aceastea au ricoșat și au omorât arcașii. În cele din urmă împăratul a hotărât s-o ucidă prin decapitare.

Sexualitatea este bună, a arătat părintele Ioan Chişărău în predică, precum afirmă învățătura Bisericii. În Familiaris Consortio se menționează: în contextul unei culturi care deformează grav sau distruge complet semnificaţia sexualității persoanei umane, Biserica simte mai urgentă și de neînlocuit misiunea sa de a prezenta sexualitatea ca valoare și îndatorire a persoanei în totalitatea ei.

Dacă dimensiunea umană a sexualității dispare, dispare și iubirea umană; rămâne doar instinctul, pofta, plăcerea – ceea ce are omul în comun cu animalul.

Anarhia sexuală de azi își are rădăcina în ateism, unde nu există nici Dumnezeu, nici răspundere, nici lege, nici socoteală de dat cuiva, este o iluzie a libertății, o patologie a libertății.

Noi însă știm altceva: Decalogul înseamnă 10 căi spre libertate. Porunca a șasea, să nu faci fapte necurate, este una dintre ele.

Ea este bună și dacă este încălcată duce la cea mai rușinoasă sclavie.

Cine luptă împotriva patimii sexuale își găsește pacea și bucuria. Cine se lasă stăpânit de patima sexualității devine sclav, trist și nefericit.

Cel care trăiește în desfrânare caută un paradis iluzoriu, ajunge ușor la drog, alcool, beții, chefuri. Patima aceasta duce la iad.

Sf. Ap. Pavel arată cum necurăția duce la pierderea credinței și la apariția surogatelor credinței: idolatria, superstiția, horoscopul. Necurăția ucide iubirea și e însoțită întotdeauna de violență care se manifestă prin mânie, ceartă, invidie și crimă. În plan sufletesc ea aduce tristețea, dezamăgirea.

Prin spovedanie recâștigăm virtutea castității și putem intra în Clubul select al celor cu inima curată!

Domnul este milostiv cu toți cei care încearcă să iasă din acest păcat. Nu este ușor, dragi tineri, dar este posibil – a fost îndemnul final al părintelui Ioan!

Domnul să vă binecuvânteze și să vă dea curaj să faceți acest lucru!