O națiune își auto-acordă sau nu dreptul la viața nenăscută și la viitor prin lege

În secolul XXI Marșul pentru Viață a devenit o tradiție în aproape orice țară occidentală și latin-americană lovită de acel suflu ucigător al legii avortului, care dorește impunerea și amplificarea pruncuciderii. Orice comunicat sau manifest al conducătorilor mișcării de apărare a vieții s-a referit și se referă la stadiul actual al legislației în țara respectivă, conștientizând importanța covârșitoare a legii! La nivelul unei națiuni legea juridică formează conștiința, înaintea legii lui Dumnezeu – deși ar trebui să fie invers. Asta s-a demonstrat cel mai facil prin situația din Polonia când s-a interzis avortul la cerere prin lege în 1993: statisticile avortului au scăzut brusc!

Doar comunicatele de presă ale Marșului pentru Viață din București nu doresc în mod expres modificarea legislației – pe când în România avortul la cerere este legal până în săptămâna a 12-a de sarcină! Ne întrebăm ce calcule pot fi în spatele acestor atitudini dacă se omite intenționat și premeditat orice încercare de a obține o corectură a unei conduceri politice fundamental greșite referitor la dreptul la viață, care se menține cu încăpățânare începând cu a doua zi de după Revoluție??

Dacă mișcarea pro-life nu o va face, nici o altă instituție nu se va implica pentru apărarea dreptului la viață al copilului nenăscut. Care mai este rostul mișcării de apărare a vieții atunci? Dacă Biserica lui Cristos o susține prin rugăciuni și cu ajutorul lui Dumnezeu, noi avem datoria să devenim operativi și eficienți, să facem tot ce ne stă în putință pentru salvarea unei națiuni care începe tocmai de la dreptul la viață pe care, ca și națiune, ni-l auto-acordăm sau nu!

În următoarele rânduri facem o trecere în revistă a atitudinilor și accentelor puse de liderii pro-life și de organizatorii marșurilor din principalele orașe mari ale lumii. 

Organizatorii Marșului pentru Viață din Roma din 20 mai 2017 cheamă ”pe toți oamenii de bunăvoință să apere dreptul la viață ca fiind primul dintre principiile non-negociabile, înscrise în inima și în rațiunea fiecărei ființe umane” și au solicitat fiecărui activist pro-vita ”să se implice în plan politic și cultural împotriva oricărui normativ contrar legii naturale și împotriva oricărei manipulări mediatice și culturale care l-ar susține.” Iar mai departe, comunicatul precizează că ”din  moment ce ne aflăm în imposibilitatea politică de a aboli astfel de legi din cauza lipsei unui consens popular suficient, se impune să denunțăm public nelegiuirea intrinsecă, care constrânge conștiințele individuale”.

În Madrid activiștii pro-life au cerut guvernului Zapatero în 24 noiembrie 2014 cu ocazia Marșului pentru Viață să-și țină promisiunea de a pune în vigoare o legislație de protecție a vieții, abolind-o pe cea anterioară care permitea avortul la cerere.

O demonstrație uriașă a avut loc în acest scop la Madrid, cu 1.400.000 de participanți conform organizatorilor și cu 60.000 conform surselor poliției. Mii de familii și persoane individuale s-au adunat în  La Plaza de Colón. 

Prin Marșul anual pentru Bebeluși din Australia, în Melbourne, 12 oct. 2013 organizatorii au dorit să marcheze legiferarea legii Avortului din 2008, care este ”una dintre cele mai extremiste legi ale avortului din lume”! Această lege a îngăduit avortul până în momentul nașterii.

În Washington se organizează în fiecare lună în ianuarie Marșul pentru Viață care a ajuns la o participare de 500.000 de oameni în memoria legiferării avortului din 1973 prin faimoasa Lege ”Roe vs Wade”.

Să observăm cu atenție ce se întâmplă în Franța cu legiferarea pro-avort! Somnul rațiunii naște monștrii!
La Marșul pentru Viață din 24 ianuarie 2017 din Paris (cu o participare de peste 50.000 de oameni) președintele Fundației Jerome Lejeune, Jean-Marie Le Mene, a criticat guvernul francez pentru legiferarea unei interdicții a site-urilor pro-life care oferă alternative la avort.

Inițial s-a promulgat legea în 1993 pentru a asigura accesul fizic la clinicile de avort, însă ea a fost extinsă în 2001 pentru a include criminalizarea ”presiunii morale și psihice” împotriva avortului. În 2014 aceeași lege a fost iar reformulată pentru a interzice ”obstrucționarea accesului la informație despre avort”. Și a urmat apoi ofensiva contra site-urilor pro-life: guvernul zice că că aceste site-uri ”înșeală în mod deliberat și manipulează femeile sub aparența neutralității, însă de fapt ele încurajează femeile să nască”. Această ”informație falsă” este pasibilă de amendă de la 20.000 euro până la doi ani de închisoare.

Marșul pentru Viață din Zagreb,Croația,  23 martie 2017, cu participare de peste 20.000, s-a organizat ca replică la decizia Curții Constituționale care solicită Parlamentului croat modificarea legii actuale a avortului în următorii doi ani, căci aceasta ar fi ”neconstituțională” (!) căci ea permite doar avortul la cerere până la vârsta de 10 săptămâni de sarcină. Legea actuală datează din timpul comunismului, din 1978.

Poporul croat a reacționat prompt adunând zeci de mii de semnături pentru a fi prezentate guvernului în sprijinul protecției copiilor croați nenăscuți.

În 10 iunie 2013 în Dublin, Irlanda, s-au adunat 40.000 de participanți la Marșul pentru Viață pentru a-și arăta opoziția față de legea irlandeză pro-avort. Conform afirmațiilor organizatorilor, aceasta a fost cea mai mare demonstrație pro-life din istoria Irlandei. Mesajul a fost adresat prim-ministrului Enda Kenny și guvernului, afirmând că opoziția publică față de legea propusă a avortului ”nu va dispare cu una cu două”! Rebecca Roughneen de la Youth Defence a spus că Marșul pentru Viață a fost un semn că lupta împotriva legii a fost victorioasă, cel puțin pentru faptul că a generat antipatie publică – chiar dacă mai târziu legea propusă s-a votat sub presiunea unor fundații americane.

Marșul pentru Viață din Lima, Peru, organizat în 21 martie 2015, a devenit cel mai popular eveniment din istoria națiunii Peru. Poporul a dorit astfel să-și exprime opoziția față de toate formele de avort și să afirme sprijinul lor pentru dreptul la familia naturală și la viață al copiilor nenăscuți. 300.000 de oameni erau așteptați la marș anul acesta, conform spuselor organizatorilor. Alături de Lima, marșul a fost organizat și în orașele Cusco și Piura.

Parlamentarul peruan Julio Rosas a afirmat cu această ocazie: ”Viață este un drept care se cuvine a fi protejat de orice societate care se socotește civilizată. Populația peruviană nu-și poate permite să devină barbară și să instaleze cultura morții în țara noastră”. Comunicatul organizatorilor a dat ”un avertisment politicienilor”!

10.000 de oameni au participat la Marșul pentru Viață din Santiago, Chile, în 25 martie 2017, marș care s-a organizat încă în 7 alte orașe. Chile a fost considerată ”lumina lumii” datorită legislației ei tradiționale anti-avort – până când a venit propunerea președintelui Bachelet de a legifera avortul în cazurile grave de viol, handicap sau pericol pentru viața mamei. Este prea-bine știut din istoria tuturor țărilor unde asta s-a întâmplat: acest act ar fi primul pas pentru legiferarea tuturor celorlalte cazuri: este deschiderea cutiei Pandorei care vine cu cultura morții.

Conducătorii pro-life însă n-au abandonat speranța de a opri proiectul de lege și o mulțime de popor a fost alături.

Marșul pentru Viață din 22 sept. sept 2013 Kosice respectiv 2015 în Bratislava (Slovacia) a fost organizat de Conferința Episcopală Catolică, caz unic în Europa. Și fiecare episcop individual a participat la marș!

Manifestul marșului a afirmat că viața fiecărei persoane umane este de neprețuit și ar trebui protejată necondiționat de la concepție până la moartea naturală. S-a făcut un apel către guvern ca să creeze propuneri legislative în sprijinul valorilor, adică protecția legală a căsătoriei formate între un bărbat și o femeie, ”o legătură unică și de neînlocuit, care respectă legea naturală cognoscibilă prin rațiune”.

De asemenea manifestul a solicitat parlamentului și guvernului ”să formeze mecanisme de sprijin și condiții economico-sociale care să permită familiilor să aibe copii fără griji și să suporte în mod activ acele instituții care ajută familiile nevoiașe și femeile însărcinate”.

Gerda Chișărău, Asociația Darul Vieții