Modificări chimice uimitoare în organism legate de activitatea sexuală

Darul Vieții | 17 aprilie 2019 | Contracepția, Reflecții | Niciun comentariu

Discursul adresat studenţilor de Medicină de la Timişoara

Pr. William Bellrose

Pe vremea când eram la Facultatea de Inginerie îmi plăcea să vorbesc despre ştiinţă şi credinţă şi ce se întâmplă atunci când ştiinţă se aprofundează şi îşi găseşte rădăcinile în credinţă. Este uimitor cât de des ştiinţa va ajunge în cele din urmă la aceeaşi concluzie pe care deja Biserica a proclamat-o. Oricum deseori oamenii nu doresc să audă că ştiinţa confirmă credinţa şi nu doresc ca toată informaţia să iasă la suprafaţă.

În această seară doresc să vorbesc despre limbajul iubirii oferit de către Biserică şi confirmat de ştiinţă. Va trebui să fie un timp de întrebări la final dar de asemenea doresc să ridic unele întrebări prin acest discurs. Aici sunt două la care vă puteţi gândi în timpul discursului: mai întâi, care este diferenţa dintre plăcere şi iubire? În al doilea rând, ce anume dă fiinţelor umane o demnitate mai mare? Vom reveni şi răspunde la aceste întrebări în timpul discursului.

Atunci când am aflat despre ceva nou vroiam mereu să citesc despre asta din sursele respective. De exemplu am citit Cartea Mormonilor nu pentru că am vrut să mă convertesc ci ca să pot vorbi cu mormonii la un nivel intelectual. Am citit apoi Coranul ca să pot vorbi cu musulmanii la un nivel intelectual, spunând, nu că am auzit ci am citit. Dar mi se pare interesant că mulţi oameni resping învăţătura Bisericii Catolice fără a fi citit niciodată învăţăturile ei. Mulţi oameni râd de Humanae Vitae dar nu au citit-o niciodată. Urma să am o dezbatere despre acest document cu cineva care abia cu o noapte înainte a citit documentul şi a convocat dezbaterea. Gândindu-mă la acestea vă invit, dacă nu aţi citit Humanae Vitae şi Evangelium Vitae, să le citiţi chiar dacă nu sunteţi catolic, deoarece vă va ajuta la o mai bună înţelegere a ceea ce spune Biserica.

Este uimitor pentru mine, cât de puţini oameni, atât bărbaţi cât şi femei, ştiu cum de fapt lucrează sexul în organism. Am vorbit studenţior de medicină despre asta şi m-am mirat că o parte din informaţia pe care o voi da a fost nouă pentru ei, dar cred că ei doar au ascultat la cele spuse de societate şi nu au adunat informaţia. Societate în care trăim au promovat minciuna că sexul este fără consecinţă; că este ceva normal să faci sex ori de câte doreşti, oricând doreşti, indiferent de consecinţe. Mesajul dat de mulţi dintre educatorii sexuali este „dacă te simţi bine, fă-o”. Copiii sunt instruiţi asupra educaţiei sexuale la o vârstă foarte fragedă într-o manieră în care ei de fapt nu învaţă ceva despre adevărul sexualităţii, ci doar li se trezeşte interesul în a proba sexul. După felul în care se predă sexualitatea în şcoli, multe locuri sunt pline de idei false; ar fi ca şi cum m-aş duce într-o clasă şi spunând că 2 plus 2 nu este nici 5 nici 3 nici 8. Ce am învăţat copilul? Nimic, doar l-am zăpăcit. Vedem acest lucru în educaţia sexuală când ei spun că prezervativul este sigur şi protejează într-adevăr împotriva HIV şi a altor boli cu transmisie sexuală şi faţă de sarcină. O ştiinţă care se arată a fi falsă. De asemenea nu li se spune copiilor cât de puternic este instinctul de reproducere din organism.

Să ne întoarcem la ştiinţă. Ciclul unei femei este compus din 4 faze. Imediat după menstruaţie urmează faza foliculară, atunci când trupul se pregăteşte să ovuleze. Este nevoie ca actul sexual să aibe loc una până la cinci zile înainte de ovulaţie pentru a determina apariţia unei sarcini. Pe măsură ce femeia se apropie de ovulaţie, organismul ei emite semnale despre evenimentul iminent. Au loc modificări ai feromonilor. Feromonii sunt molecule olfactive care nu sunt percepute de către celulele normale olfactive din nas, ci de diferite celule numite VNO. Mulţi oameni au auzit cum acestea lucrează în animale, astfel încât pot distinge mirosul femelei de mascul, dar mulţi oameni nu realizează că acestea sunt active şi în oameni. Atunci când o femeie se pregăteşte să ovuleze, ea va emite feromoni pe care bărbatul le detectează, ceea ce cauzează o răbufnire a testosteronului în bărbat, ceea ce desigur îl face să fie mai interesat sexual. De asemenea femeia în acel timp se va îmbrăca în mod diferit şi se va comporta mai cochet. Dumnezeu a făcut asta pentru ca noi să fim interesaţi în continuarea speciei. Este de şase ori mai probabil să aibe loc actul sexual în timpul acestei faze. 20% din cupluri vor rămâne însărcinate în prima lună de convieţuire sexuală şi 50% în primele 6 luni. În acest fel ne-a creat Dumnezeu şi în acest mod dorim să ne comportăm în mod natural.

Atunci când vorbim despre „a ne îndrăgosti” are loc şi aici un întreg proces chimic. În prima fază de pasiune în creier există o substanţă chimică denumită PEA, care este o amfetamină aparând în mod natural. Ne face să ne simţim invulnerabili precum mersul pe apă. Aceasta produce o puternică stare de înălţare. Din nefericire această stare durează doar de la 18 luni până la 4 ani. În acest punct, dinamica chimică trebuie să treacă la una condusă de oxitocină. Oxitocina este hormonul filiaţiei. Acest hormon se comportă ca şi un opiaceu în creier. Ne calmează. Opiaceiele creează o mult mai mare dependenţă decât amfetaminele. Această trecere chimică se află la rădăcina multor probleme în intervalul de 4 până 7 ani într-o relaţie. Unii oameni sunt pur şi simplu incapabili să treacă la faza de oxitocină, de multe ori din cauza unor eşecuri din trecut în primirea unei stimulări chimice potrivite, ceea ce a pricinuit ca aceşti receptori să nu se dezvolte adecvat. Acest tip de oameni va plonja de la o relaţie la alta, doar pentru a păstra nivelul amfetaminei ridicat. Desigur că aceşti oameni nu vor permite niciodată unei relaţii să dureze şi nu se vor căsători.

Să ne întoarcem la feromoni deoarece ei lasă un efect cu totul deosebit. Feromonii sunt semnale puternice. Femei care trăiesc în spaţii apropiate vor ajunge să aibe ciclul concomitent după câteva luni. În experimente au luat feromoni de la o femeie absentă, le-au amestecat cu alcool pentru frecţii şi au pus acest amestec sub nasul unui grup de test de femei. Un alt grup de femei au avut numai alcool de frecţii. În interval de 2 luni grupul care a primit feromonii au început să aibe menstruaţia împreună cu acea femeie pe care nu au întâlnit-o niciodată şi celelalte femei nu. Natura a făcut asta, astfel încât dacă o mamă nu ar trăi, altă mamă ar fi capabilă să-i hrănească copilul.

Referitor la sex vedem că de fiecare dată când o femeie face sex şi este expusă la orice fluid de la partenerul ei, trupul ei lansează o scală întreagă de răspunsuri ale sistemului imun. Trupul ei trebuie să ajungă să recunoască fluidele partenerului ei ca fiind un material non-străin, altfel pot fi complicaţii în concepţie. Astfel trupul femeii se schimbă de fiecare dată când ea face sex, ceea ce îi poate crea probleme dacă ea are parteneri multipli, ceea ce constituie cauza multor boli precum inflamaţia pelviană. Unii spun că trupul are nevoie până la 6 luni pentru a recunoaşte fluidul ca fiind o substanţă non-străină. Dacă o femeie are un partener şi toţi copiii ei sunt de la acel partener, atunci sistemul imun a făcut o adaptare pe viaţă. Dacă ea avut mulţi parteneri şi poate multe sarcini, şi poate fără copii supravieţuind, atunci sistemul ei imun va munci mult mai greu din cauza celor multe adaptări pe care a trebuit să le facă.

Alte aspecte de considerat: dacă cuplul utilizează prezervativul în mod consecvent, trupul ei nu va face adaptarea. De asemenea există mai multe cercetări care arată faptul că femeile care au sex neprotejat par a fi mai puţin vulnerabile faţă de depresie. Unii au sugerat că aceasta se datorează expunerii faţă de hormonii bărbatului. De asemenea există trimiteri la utilizarea prezervativului înaintea unei sarcini asociată cu o stare de periclitare a vieţii în timpul unei sarcini, ceea ce se cheamă „toxicomie”. Aceasta pare a fi o respingere a sistemului imun faţă de copil. Această stare mai apare şi în timpul unei prime sarcini sau a unei prime sarcini cu un nou partener. De obicei aceasta nu se întâmplă după ce sistemul imun al trupului s-a adaptat.

Pe cale naturală, cuplurile care trăiesc împreună determină faptul ca ciclul femeii să devină mai regulat, ceea ce desigur face să crească capacitatea ei de a rămâne însărcinată.

Utilizarea contracepţiei chimice comportă alt risc. Dacă femeia a folosit pilula înainte de contactul sexual, studiile arată că femeia nu va face alegerea potrivită nici din punct de vedere mental, nici din cel imunologic. Ceea ce înseamnă că există oameni care ar fi mai bine făcuţi pentru alţii. Atunci când femeia renunţă la pilulă pentru a avea copii atunci vor putea descoperi că nu se mai plac unul pe altul. Motivul este că pilula schimbă feromonii în femeie. Apoi femeia care ia pilula alege un partener în mod diferit – pe bază de feromoni – decât femeia care nu se află sub influenţa pilulei. Femeia cu pilulă va alege un partener după miros care se va asemăna mai mult cu tatăl ei sau cu fratele ei referitor la imunologie deoarece trupul ei crede că se află într-o stare de sarcină indusă din cauza procesului chimic al pilulei. Aceasta este rodul muncii unui cercetător din Elveţia pe nume Wedekind deopotrivă cu cel al unui cercetător american de la Universitatea Chicago pe nume Martha McClintock. S-a descoperit că femeia care nu ia pilula va alege un partener pe bază de feromoni care are o imunologie exact diferită decât a ei şi care o completează, sporind probabil fertilitatea. McClintock a studiat o comunitate care s-a căsătorit şi care nu a folosit contracepţia chimică. Ea a descoperit că majoritatea a ales partenerul compatibil şi doar un procentaj mic a ales partenerul paralel. Acei parteneri care au ales parteneri paraleli au avut probleme de fertilitate. Un articol din The Guardian, un ziar din Anglia, citează studiul recomandând cuplurilor care folosesc pilula şi îşi doresc copii, că ar trebui să renunţe o vreme la pilulă pentru a vedea dacă mai sunt atraşi unul de altul. De asemenea cercetări din Scoţia au descoperit că femei care iau pilula sunt mai dispuse să aleagă parteneri care au mai mult mentalitatea de a petrece o noapte, în timp ce femeia fără pilulă ar alege bărbaţi care ar tinde să fie taţi buni. De aceea atunci când cuplurile încetează să folosească pilula de multe ori simt aproape repulsie unul faţă de altul şi vor spune deseori că nu se mai suportă unul pe altul.

Există multe efecte secundare ale pilulei despre care nu se vorbeşte niciodată. Acelaşi lucru e valabil pentru Depo Provera. Aţi citit vreodată prospectul de avertizare al pilulei – acesta ar trebui să fie suficient pentru a vă determina să vă opriţi de la folosirea pilulei şi să vă miraţi, de ce oare să introduceţi această otravă într-un trup. Atunci când a crescut utilizarea pilulei, la fel s-a întâmplat cu rata divorţului. Pilula a deschis uşa spre discutarea sexului şi a sexualităţii precum niciodată înainte. A sugerat faptul că acum sexul ar putea fi fără consecinţe. Acum producătorii de contraceptive, fiind cu ochii pe creşterea profitului, şi făcând reclamă în magazine pentru adolescenţi, promit vindecare de acnee. Asta ar fi ca şi cum ai da morfină cuiva care s-a tăiat; da, opreşte durerea, dar de fapt nu vindecă tăietura. Există substanţe chimice mult mai bune de a vindeca acneea care afectează trupul în felul acesta. Şcoli şi instituţii medicale distribuie pilula precum bomboanele. Dar nimeni nu spune că o femeie care ia pilula timp de 4 sau mai mulţi ani înainte de vârsta de 20 de ani este expusă unui risc crescut de cancer la sân la o vârstă fragedă. Ei nu menţionează faptul că procesele ei chimice alterează secreţiile mucoase naturale care oferă o anumită protecţie faţă de anumite boli cu transmisie sexuală şi de fapt o fac mai vulnerabilă de a contracta una din multele boli care ar putea s-o lase infertilă sau ar putea să-i provoace cancer cervical precum face virusul papiloma uman. Nu i se spune femeii că îi poate cauza deficienţe nutritive ceea ce o poate face mai susceptibilă faţă de boli, nici nu îi spun că între 30% şi 50% dintre femei care iau pilula vor suferi de depresie. Nu i se spune femeii că cu noua combinaţie de pilulă 40% din ciclurile ei vor fi normale şi faptul că pilula este avortivă. Ea nu previne ovulaţia. Ea doar previne ca bebeluşul să se implanteze corect în uter. Nici nu menţionează că ar putea să-i scadă libido-ul – motivul însuşi pentru care ea ia pilula ar putea s-o determine să piardă interesul. Depo Provera ţinteşte de asemenea centrul de alimentaţie al creierului, astfel încât femeia pune mai multă greutate pe ea, pe lângă greutatea apei. De asemenea face să-i crească iritabilitatea şi agravează sindromul post-menstrual.

Atunci când aceste mijloace de control al naşterilor eşuează, femeia se va îndrepta spre avort. Care de asemenea afectează femeia în diferite feluri. Ştiaţi că există un fenomen ştiinţific cunoscut sub numele de „microchimerism uman” ceea ce înseamnă că femeia va purta în ea celule din copilul ei pentru restul vieţii sale. Nu contează dacă copilul a fost pierdut spontan într-o sarcină, avortat sau născut viu, aceste celule rămân în femeie. Aceasta s-a descoperit iniţial în celulele stem, acest studiu fiind făcut de studenţi de la Universităţi din SUA şi din Elveţia. Se pare, cel puţin în unele cazuri, că aceste celule ar putea ajuta la refacerea trupului femeii după naştere. Oricum aceste celule rămân în trupul şi în creierul femeii. Se produce o modificare chimică în femeie după fiecare sarcină indiferent cum se termină. De asemenea odată cu avortul apar multe simptome comune reacţiilor traumatice. De obicei femeile sub vârsta de 25 de ani nu îşi vor da seama de consecinţa avortului până după vârsta de 25 de ani din cauza modului cum creşte creierul. Cercetările indică că între vârsta de 11 şi 19 ani se schimbă partea logică a creierului. Şi astfel luarea deciziilor va putea să slăbească. În plus, corpul calos, partea creierului care se comportă ca un pod între partea stângă şi cea dreaptă a creierului nu îşi va termina dezvoltarea decât la vârsta de cca 25 de ani. Aceasta este vârsta la care majoritatea femeilor încep să vadă trauma avortului. Unele simptome obişnuite sunt renegare, stimă scăzută de sine, supărare, depresie, vină, simptome traumatice, dezordini ai somnului, droguri, abuz de alcool şi tendinţe suicidale. Lista este mult mai lungă dar ar trebui să vedeţi încotro ea se îndreaptă. Trauma unui avort cauzează multe probleme în femeie dar mulţi doctori nu vor vorbi despre asta deoarece vorbind despre asta, ar recunoaşte că există o problemă.