Opoziție față de embrionul uman creat cu trei părinți
|Lumea îşi exprimă opoziţia faţă de embrionul uman creat cu ajutorul a trei părinţi
Este nevoie de mult efort şi perseverenţă pentru a lupta împotriva mişcărilor noi din genetică care contravin moralei creştine. Din fericire nu doar creştinii pro-life îşi exprimă nemulţumirea faţă de fertilizarea în vitro (FIV) cu trei părinţi, ci şi restul lumii. Acest tip de fertilizare mai este numită şi înlocuire mitocondrială.
Mai multe persoane îşi exprima îngrijorarea faţă de etica şi siguranţaacestei metode. Pentru crearea embrionului se ia nucleul unui ovul de la o femeie donatoare şi se înlocuieşte cu nucleul ovulului luat de la o femeie care suferă de o boală mitocondrială. După aceea acel ovul modificat genetic este fertilizat cu spermă. Asftel avem un embrion care are material genetic de la trei persoane: ADN-ul mitocondrial de la femeia donatoare şi ADN-ul nuclear de la cei doi părinţi.
Desigur la prima vedere totul pare un lucru bun. În acest fel femeile care suferă de o boală mitocondrială (femeile ce suferă de mutaţie mitocondrială transmit această mutaţie automat copiilor lor deoarece mitocondria o moştenim de la mama noastră) au posibilitatea de a naşte copii complet sănătoşi. Dar avem de a face cu o serie de probleme etice care încep să-şi spună cuvântul.
Toate aceste probleme au fost discutate pe îndelete de Jessica Cussins, o tânără adultă născută prin fertilizare în vitro, într-un articol publicat în “Huffington Post”.
Una dintre probleme este faptul că s-au făcut mult prea puţine teste pe animale pentru a se dovedi singuranţa acestei metode. Şi totuşi unii sunt dispuşi să o utilizeze pe generaţia ce va urma.
Încă un lucru de luat în considerare este faptul că această modificare genetică se face la nivelul ovulului ceea ce înseamna că se va transmite la generaţiile viitoare. Singura metodă pentru a evita acest lucru ar fi să se arunce toţi embrionii feminini păstrându-i doar pe cei masculini. Deja s-a sugerat până şi acest lucru.
O altă problemă serioasă, pusă în discuţie de Jessica Cussins, este faptul că această înlocuire mitocondrială seamănă mai mult cu procesul de clonare decât cu fertilizarea în vitro. În ambele cazuri nucleul donatorului este înlocuit cu un alt nucleu. Iar în Australia au fost nevoiţi să oprească clonarea în rândul animalelor deoarece au întâmpinat anumite dificultăţi ce au dus la eutanasierea mamelor gestante precum şi a animalelor clonate.
După cum spune şi Cussins, acest tip de fertilizare nu este doar un alt mod de reproducere asistată. Trebuie să ne gândim la faptul că acest tip de reproducere va conduce la a ne “ingineri genetic copiii” schimbând astfel cursul omenirii. Trebuie să răspundem la întrebarea pusă şi de Cussins: “Suntem dispuşi să modificăm genetic viitoarele generaţii umane?”.
Până şi membrii Consiliului Europei au declarat că astfel de tehnologii “sunt incompatibile cu demnitatea umană” pentru că o astfel de metodă presupune modificarea codului genetic ce se moşteneşte şi ce leagă o generaţie a umanităţii cu alta.
În primul rând, după cum afirmă şi Cussins, ar trebui să ne preocupe găsirea unor tratamente eficiente pentru bolile mitocondriale care să fie deja aplicate pe generaţia de azi, nu doar pe cele viitoare.
Bineînţele că noi, catolicii, suntem împotriva tuturor formelor de fertilizare în vitro deoarece toate acestea au la bază crearea unei noi vieţi în afara trupului. Dar cu toate acestea în lupta împotriva înlocuirii mitocondriale avem aliaţi importanţi chiar dacă aceştia nu ne susţin şi în celelalte domenii. Sperăm că împreună vocile noastre vor fi auzite şi vor aduce rezultate.
Prelucrare articol: Julia Markovits